Tulburările digestive și gastritele reprezintă afecțiuni frecvente care afectează mucoasa stomacului, provocând inflamații și disconfort abdominal. Simptomele principale includ dureri în epigastru, senzația de arsură, greață, vărsături și baloane abdominale.
Principalele cauze ale gastritelor sunt stresul cronic, alimentația neadecvată bogată în condimente și grăsimi, consumul excesiv de alcool, fumatul și infecția cu bacteria Helicobacter pylori. De asemenea, utilizarea prelungită a medicamentelor antiinflamatorii nesteroidiene poate agrava aceste afecțiuni.
Pentru prevenirea gastritelor se recomandă evitarea alimentelor iritante, consumul regulat de mese mici, reducerea stresului și renunțarea la fumat. Este important să urmați tratamentul prescris de medic și să mențineți o dietă echilibrată.
Refluxul gastroesofagian este o afecțiune cronică caracterizată prin revenirea acidului gastric în esofag, provocând arsuri la stomac și regurgitații acide. Factorii de risc includ obezitatea, sarcina, consumul de alimente grăsoase, cafea, alcool și poziția culcat imediat după masă.
GERD afectează semnificativ calitatea vieții pacienților, provocând disconfort persistent, tulburări de somn și dificultăți în alimentație. Simptomele pot interfera cu activitățile zilnice și pot cauza complicații grave dacă nu sunt tratate corespunzător.
Complicațiile posibile includ esofagita erosivă, stenoza esofagiană și esofagul Barrett. Consultați urgent medicul dacă prezentați dificultăți de înghițire, scădere în greutate neexplicată sau vărsături cu sânge.
Diareea reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni gastrointestinale, caracterizată prin scaune lichide și frecvente. Aceasta poate fi clasificată în mai multe tipuri: diareea acută (durează sub 14 zile), diareea cronică (persistă peste 4 săptămâni) și diareea infecțioasă (cauzată de bacterii, viruși sau paraziți).
Principalele cauze includ infecțiile virale sau bacteriene, intoleranțele alimentare, medicamentele, stresul și consumul de alimente contaminate. Factori precum călătoriile, schimbările bruște în dietă și igiena precară pot favoriza apariția episoadelor diareice.
Prevenirea implică respectarea igienei personale, spălarea frecventă a mâinilor, consumul de apă potabilă și evitarea alimentelor suspecte.
Constipația se manifestă prin scaune rare (sub 3 pe săptămână), consistență tare și dificultate la evacuare. Severitatea poate varia de la forme ușoare, tratabile cu modificări ale stilului de viață, până la forme severe care necesită intervenție medicală specializată.
Printre principalii factori se numără dieta săracă în fibre, aportul insuficient de lichide, sedentarismul, stresul, anumite medicamente și afecțiunile metabolice. Vârsta înaintată și sarcinile pot de asemenea favoriza apariția constipației.
Recomandările includ creșterea aportului de fibre, consumul a cel puțin 8 pahare de apă zilnic, exercițiile fizice regulate și stabilirea unui program constant pentru evacuare.
Sindromul de colon iritabil este o tulburare funcțională cronică a intestinului care afectează aproximativ 10-15% din populația României. Diagnosticul se bazează pe criteriile Roma IV, care includ dureri abdominale recurente asociate cu modificări ale frecvenței sau consistenței scaunului. Simptomele trebuie să fie prezente cel puțin o zi pe săptămână în ultimele trei luni.
IBS se clasifică în trei subtipuri principale: cu diaree predominantă (IBS-D), cu constipație predominantă (IBS-C) și tipul mixt (IBS-M). Tratamentul variază în funcție de subtip și include:
Managementul stresului prin tehnici de relaxare și adoptarea dietei FODMAP (fermentabili oligozaharizi, dizaharizi, monozaharizi și polioli) reprezintă componente esențiale ale tratamentului integral.
Balonarea și meteorismul rezultă din acumularea excesivă de gaze în tractul digestiv, fiind adesea asociate cu consumul rapid al alimentelor, intoleranțe alimentare sau dezechilibre ale florei intestinale. Aceste simptome afectează semnificativ confortul zilnic și calitatea vieții pacienților din România.
Tratamentul eficient al balonării include multiple abordări terapeutice:
Modificările alimentare includ evitarea băuturilor carbogazoase, reducerea consumului de alimente fermentabile și mestecarea lentă. Exercițiile fizice regulate și consumul de ceaiuri digestive contribuie semnificativ la ameliorarea simptomelor.
