Obezitatea este o afecțiune medicală complexă caracterizată prin acumularea excesivă de țesut adipos în organism, care poate afecta negativ starea de sănătate. Aceasta este definită prin Indicele de Masă Corporală (IMC), calculat prin împărțirea greutății în kilograme la pătratul înălțimii în metri.
Există două tipuri principale de obezitate: abdominală (forma măr) și ginoidă (forma pară). În România, prevalența obezității afectează aproximativ 25% din populația adultă, principalii factori de risc fiind stilul de viață sedentar, alimentația dezechilibrată și predispoziția genetică.
Ereditatea joacă un rol important în dezvoltarea obezității, studiile demonstrând că riscul este cu 40-70% mai mare la persoanele cu antecedente familiale. Genele influențează metabolismul, tendința de stocare a grăsimilor și reglarea apetitului.
Sedentarismul și lipsa activității fizice regulate contribuie semnificativ la dezvoltarea obezității. Alimentația dezechilibrată, bogată în calorii, grăsimi saturate și zahăruri simple, combinată cu consumul frecvent de fast-food și băuturi îndulcite, reprezintă cauza principală modificabilă.
Tulburările endocrine precum hipotiroidismul, sindromul ovarelor polichistice și sindromul Cushing pot favoriza obezitatea. Anumite medicamente, inclusiv antidepresivele, corticosteroizii și unele antidiabetice, pot cauza creșterea în greutate. Factorii psihologici, stresul cronic și tulburările de alimentație completează tabloul cauzelor obezității.
Obezitatea reprezintă un factor de risc major pentru dezvoltarea unei game largi de afecțiuni grave care pot afecta semnificativ calitatea vieții și longevitatea. Excesul de greutate pune presiune asupra tuturor sistemelor corporale, generând complicații pe termen scurt și lung.
Printre cele mai frecvente și grave complicații se numără diabetul de tip 2 și rezistența la insulină, care afectează controlul glicemiei și poate duce la complicații vasculare severe. Bolile cardiovasculare, inclusiv hipertensiunea arterială, reprezintă o altă consecință majoră, crescând riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral.
Obezitatea afectează și sistemul respirator, provocând apnee de somn și dificultăți respiratorii, precum și ficatul, determinând dezvoltarea ficatului gras și a hepatitei non-alcoolice. Problemele articulare, durerile de spate și impactul negativ asupra sănătății mentale și stimei de sine completează tabloul complex al complicațiilor asociate obezității.
În România, există mai multe opțiuni farmaceutice aprobate pentru tratamentul obezității, fiecare cu mecanisme de acțiune specifice și indicații precise. Aceste medicamente sunt disponibile exclusiv pe bază de prescripție medicală și necesită monitorizare atentă.
Sibutramine a fost retrasă de pe piața europeană din motive de siguranță cardiovasculară. Este esențial să subliniem că orice tratament medicamentos pentru obezitate necesită consultul medical obligatoriu, evaluarea beneficiilor versus riscurilor și monitorizarea continuă a pacientului pe parcursul tratamentului.
Suplimentele alimentare pot constitui un ajutor valoros în managementul obezității, însă nu înlocuiesc niciodată o dietă echilibrată și exercițiile fizice. Extractele de plante precum garcinia cambogia, cetonele de zmeură și extractul de fasole albă au demonstrat proprietăți de ardere a grăsimilor, prin accelerarea metabolismului și reducerea absorbției carbohidraților.
Fibra alimentară joacă un rol esențial în controlul greutății, oferind o senzație prelungită de sațietate și reglând tranzitul intestinal. Probioticele contribuie la echilibrarea florei intestinale, influențând pozitiv metabolismul și absorbția nutrienților. Vitamina D este crucială pentru funcționarea optimă a metabolismului, iar deficiența acesteia poate contribui la acumularea de grăsime abdominală.
Ceaiul verde și suplimentele pe bază de cafeină pot accelera metabolismul și pot sprijini procesul de ardere a grăsimilor. Este fundamental să consultați un medic specialist sau farmacist înainte de utilizarea oricărui supliment alimentar pentru a evita interacțiunile medicamentoase și efectele adverse.
Managementul eficient al obezității necesită o abordare holistică care combină multiple strategii terapeutice. Dieta echilibrată, bazată pe controlul porțiilor și alegerea alimentelor cu densitate nutritivă ridicată, constituie fundamentul oricărui program de slăbire. Reducerea treptată a aportului caloric, combinată cu creșterea consumului de legume, fructe și proteine slabe, facilitează pierderea în greutate sustenabilă.
Programul de exerciții fizice trebuie adaptat nivelului individual de fitness:
Terapia comportamentală ajută la identificarea și modificarea obiceiurilor alimentare disfuncționale. Echipa multidisciplinară, formată din medic, nutriționist și psiholog, oferă suportul specializat necesar. Chirurgia bariatrică se recomandă în cazurile severe, cu IMC peste 40 sau peste 35 cu comorbidități asociate, când metodele conservatoare au eșuat.
